NÁ FINIZZA RÍ MÚSEU

sicily_flag sicilia
Sicilia, terra di storia e cultura millenaria

A casa dill'artti nà via Franciscu Crispi, 63 a Ciuriddia rì Sarausa, distinata a mùseu, teni a collizioni rò maestru Franciscu Lumbardu ttràvagghiaturi attìvu nà Palazzolu rì Sarausa, finu no 1954.
É nà collìzioni prìvvata rì Giuseppi Lumbardu fìgghiu rò maestru don cicciu pastasciutta, cà mòssra e tìsstimonia rì ùnici e pprìziusi òpiri rì cattàpista rì càvaddi e màscchiri, ttràvagghiati n'tra l'anni '30 e '50 e ddìffusi nè pprùvvinci rì Sàrausa e Ràusa, òttri nà jauttri ppruvvinci e ppìrsinu n'Amerìca, signa ogi nù ttràguardu impùrtanti nò sscinariu arttìsticu nà ppruvvincia rì Sarausa. Nà ràccotta cà tìsttimunia nà sìngulari làvvuraziuni rà càttapista, u tràvagghiu rò màessru, sìmpplici e gìnniali, rèsi sùrrisa e allìgria epiccìriddi.
Nò mùseu sànarricugghiutu ttistìmunianzi futuggrafici rì pèzzi ùnici rì ttràvagghi rò maessru Franciscu Lumbardu rìcurddatu cò suprannomi rì "Dun Cicciu Pastasciutta" cà nosòu làbburatoriu pprùdducia jùcattuli e màsschiri arttistici rì vari fòmmi e diminzzìuna.
Dun Cicciu fìci macari u sscùtturi monumintali e rì ornamenti pill'arredu ubbanu, nò Stìli Libìrty rò primu '900. A ssòa mmìmoria, u 27 rì Uttubbri rò 2007 ll'amminissratura rò còmuni rì Palazzolu rì Sarausa, intitullàrunu nù viali nò giardinu storicu rà villa comunali e pìll'icciziunali eventu vìnni attìvatu u sìrvizziu r'annullu sppiciali cà collàbburaziuni rà fìllìali rè Posti Italiani rì Sarausa.
FRANCISCU LUMBARDU, ppìrssunaggiu Palazzulisi rì ìntiressi arttisticu, accussì su ruorddunu i pprùffissura.
Asòa era a fàbbrica rè sòggni, u lòcu rà maggìa e rà finzioni, u spàzziu dill'iternu surrisu .. e .. cà no sìtturi ròn'tagliu rì pètra, rìpigghiau fòmmi rò nòvu clàssicu ibbleu accìnnannu i prìma tìmmidi gèrmmughi rò lìbbirty cà dòppu nà pòcu dì r'anni divvìnni u sstìli ùfficiali rò nòstru tirrìtoriu pì ottri nù trintennio - accusì lu a discrittu u Suppraintintenti arttisticu, urdinario rì Storia dill'artti dill'Accademmia rè Beddi Artti Rusario Gagliardi , u prufissuri Paulu Giansarausa.
N'arttista cìnu rì siggnìficatu pircchì sappi nù sapiri arttiggianali cà nu nè mottu diffusu e macari cù ttànti siggna rì stili, rì gustu e rì fommi ràveru ùriginali. Rui sunu i valuri cà emèrggunu, ri nu latu, l'ìntiressi dill'arttista a prùdurri nù mùnnu fanciullescu, dill'autru latu l'aspettu cchiù sulenni cchiù austeru cà si ttròvunu nè lavvùrazioni rà petra, mà privvàlinti sùnnu i jocu nà còsttruzioni rì jùcattuli cà sunnu dd'àvveru prizziusi - àccusì lù à disscrìttu l'Anttrupolugu e Diretturi rà Casa Museu Antuninu Uccellu dì Palazzolu rì Sarausa, u ddutturi Gaetanu Pinninu.
N'antisiggnànu rà ppròdduzioni rì jucàttuli e mmàscchiri, èra càpaci ddì rrìalari filicità e gioja e piccìriddi, nà pàggina imppùrtanti cà rèsta nà storia rè ttràddizioni pupulàri - accusì lu a dìiscrittu u Pedagogu espertu rì Ttràddizioni pupulari, u prùffissuri Nellu Blancatu.
Arràpprisintatu pè ginirràzziuna rò passàtu nù pùntu ddì rìferimentu pì l'à cùttura pupulari, jera còssrutturi rì joca rì maschiri e rì munguffieri, n'arttista rì nà cètta finizza cà no cimiteru rì Palazzolu rì Sarausa sùnnu cusruiti opiri di nù cèrtu sìgnificatu rì nà cètta imppùrtanza - accusì lù à ddiscrittu u Sìnnucu rì Palazzolu rì Sarausa l'àvvucatu Duminicu Nigru.


Tràdottu pò mùseu, Franciscu Lumbardu niputi rò maessru e macari arttista


Il museo in altre lingue